ACTIVITATE IN PARLAMENT

Roberta Anastase face pe purtatorul de cuvant al presedintelui Traian Basescu

Micile replici tăiose de campanie, obişnuite, de altfel, în astfel de perioade, au stârnit zilele acestea controverse extraordinare. Candidatul Mircea Geoană a făcut o aluzie la ideea preşedintelui Traian Băsescu de a legaliza drogurile uşoare. Ca urmare a acestei replici s-a sesizat nici mai mult nici mai puţin decât Roberta Anastase. Aceasta a ieşit cu acuzaţii grave la adresa liderilor social-democraţi din filiala PSD Prahova. Aşa cum reiese din declaraţiile preşedintelui Camerei Deputaţilor din Parlamentul României, aceştia ar fi persoane extrem de periculoase pentru societate, ar consuma si ar trafica droguri şi, mai mult decât atât, ar fi protejaţi de Poliţia Prahova. Bineînteles, aceste acuzaţii nu au fundament bazat pe dovezi. Ele sunt, însă foarte grave prin prisma faptului ca aduc acuze grave nu numai unor persoane fizice, ci şi prin faptul că denigrează public instituţia Poliţiei.
Teoriile fanteziste şi conspiraţioniste ale Robertei Anastase sunt clar încercări disperate de a distrage electoratul de la problemele grave pe care le pune în discuţie Traian Băsescu, un preşedinte care, în loc să promoveze valorile morale, doreşte legalizarea drogurilor uşoare în România.
În ceea ce mă priveşte nu mă aşteptam ca al treilea om în stat, om pe care ar trebui în acest moment să îl preocupe situaţiile reale şi mult mai serioase ale ţării, să se hazardeze în declaraţii publice care aruncă cu noroi, fără absolut nicio bază reală, în persoane şi instituţii ale statului. Este greu, de asemenea, să o înteleg pe doamna deputat şi din postura de tânăr politician. Consider că noi, tinerii politicieni, ar trebui să promovăm alt fel de valori şi modele în societate şi nu să ne transformăm peste noapte în purtători de mesaj pentru oameni a căror moralitate lasă de dorit.
Doresc, pe această cale, să trag un semnal de alarmă asupra faptului că, într-o societate democratică, o campanie electorală ar trebui să fie o luptă de idei şi de proiecte nu un noian de acuzaţii nefondate şi inutile!
Declaratie politica depusa in Plenul Camerei Deputatilor pe 27.10.2009

***

De ce vom ieşi mai greu decat alţii din criză?

În multe state se observă deja un început de normalitate în ceea ce priveşte ieşirea din criza economică. Spre deosebire de aceste state în România criza financiară se completează cu una politică şi devine din ce în ce mai puternică.
Cum se face că alţii reuşesc să se redreseze si noi nu? Chiar astăzi citeam un articol în care se prezenta situaţia vecinilor noştri bulgari. În ceea ce priveşte piaţa imobiliară bulgarii încep să-şi revină încet, dar sigur. La această redresare contribuim şi noi românii. Românii cumpără apartamente şi case de vacanţă pe litoralul bulgăresc pentru că sunt cu 35% mai ieftine, iar Bulgaria este o destinaţie de vacanţă care nu te lasă cu buzunarele goale, deşi nu este acest Land of Choice la care românii se gândesc tot mai rar ca la un loc unde să-şi petreacă concediile.
Ce se întâmplă la noi în timp ce alţii dau semne de redresare economică bazate pe o politică guvernamentală responsabilă şi pe măsuri energice? La noi leul continuă să se deprecieze faţă de euro, analizele economice şi finaciare arată că România are nevoie urgentă de 3,5 miliarde de lei la bugetul statului, împrumuturile şi datoria externă cresc, politica prezidenţială instituie o criză politică majoră care contribuie semnificativ la adâncirea celei financiare, bugetarii ies în stradă în fiecare săptămână, pe scurt previziunile sunt sumbre. Conform ultimului sondaj, angajaţii români acceptă orice măsuri luate de angajatori numai să nu fie concediaţi.
În timp ce alţii se pregătesc pentru ieşirea din criză, pe noi ne mai aşteaptă, cu optimism, cel puţin câteva luni bune în care mulţi dintre români aplică lecţii de supravieţuire. Motivele sunt cât de se poate de evidente şi diverse. De la încăpăţânarea, orgoliul, aroganţa şi disperarea lui Traian Băsescu până la micimea profesională a celor care se fac că muncesc la guvernare enumerarea motivelor pentru care România nu va ieşi prea uşor din criză dacă realitatea politică nu se schimbă se poate întinde pe pagini întregi.
Declaratie politica depusa in Plenul Camerei Deputatilor pe 20.10.2009

***

Stimată doamnă Ministru,

Această interpelare vine ca urmare a situaţiei financiare a ministerului pe care îl conduceţi şi a unor nereguli privind cheltuirea bugetului primit de această instituţie pentru remuneraţiile salariaţilor săi. Situaţia în care se află sportul românesc mă preocupă în mod deosebit. De aceea am avut mai multe intervenţii în Parlamentul României referitor la proasta salarizare a sportivilor de performanţa din ţara noastră.
În ceea ce ma priveşte, am mai multe nelămuriri privind criteriile pe baza cărora, în plină criză financiară, mai mulţi directori şi angajaţi ai Ministerului Tineretului şi Sportului au primit, în această toamnă prime de nu mai putin de 19.526 de lei în situaţia în care recent medaliatele cu aur la Campionatele Europene din Belarus la canotaj au salarii curpinse între 400 si 700 de lei.
Acordarea acestor prime vine în contextul în care, la începutul lunii septembrie, medaliata cu bronz la Campionatele Mondiale de la Roma de nataţie, Camelia Potec a solicitat ministerului pe care îl conduceţi banii necesari pentru a-şi putea continua antrenamentele cu antrenorul francez alaturi de care a obtinut mai multe performante. A fost refuzata pe motiv că instituţia nu deţine, în bugetul său, sume pentru astfel de cheltuieli fiind o perioadă în care bugetele sunt mult reduse.
Vă rog, aşadar, pe această cale, să trimiteţi informaţii privind criteriile care au stat la baza acordării primelor de la Ministerul Tineretului şi Sportului şi motivele pentru care, deşi există bani, după cum se vede în bugetul instituţiei, nu se poate reglementa problema privind situaţia Cameliei Potec, menţionată mai sus!
Interpelare in atentia Sorinei Placinta, ministrul Tineretului si Sportului, depusa in Parlamentul Romaniei pe 12.10.2009

***

Campioanele europene la canotaj câştigă mai puţin decât un muncitor necalificat

Echipajul de 8+1 al României a câştigat medalia de aur la Campionatele Europene de canotaj din Belarus. Din nou ne-am bucurat, le-am felicitat si le-am aplaudat. Dincolo de strălucirea medaliilor pe care fetele le-au adus în ţară se află, însă o realitate tristă. Multe dintre aceste fete care sunt, de altfel, pilonii de susţinere ai performanţei româneşti în domeniul sportiv câştigă mai puţin decât un muncitor necalificat.
Pentru aceste fete nu se poate pune problema de facilitare de credite pentru achiziţionarea de locuinţe, planurile lor de viitor fiind limitate la o remuneraţie mizeră. Multe dintre ele câştigă 400 de lei pe lună. Cele mai norocoase câştigă puţin peste 600 de lei. Totuşi, nu părăsesc sportul de performanţă. Sunt pasionate de acest domeniu, sunt mândre de reuşitele lor şi speră, poate la vremuri mai bune. Salut, aşadar, cu mândrie devotamentul pe care aceste fete îl manifestă făţiş pentru sportul românesc!
Propun, de asemenea, dragi colegi, să începem o campanie de susţinere şi finanţare a sportului de performanţă din România pentru a nu avea neplăcuta surpriză ca aceia pe care astăzi îi aplaudăm pentru reuşitele lor, maine sa plece pentru că nu-şi mai pot asigura supravieţuirea în propria ţară.
Declaratie politica depusa in Plenul Camerei Deputatilor pe 29.09.2009

***

Sportul nu duce lipsă de sportivi, dar de infrastructură da

Numele mari ale sportului românesc sunt pe buzele tuturor atunci cand vine vorba despre performanţă. Gheorghe Hagi, Gabriela Szabo, Nadia Comaneci, Ilie Năstase sunt doar câţiva dintre sprotivii români care au smuls ropote de aplauze si au adus România pe lista ţărilor de renume din sportul mondial.
Am uitat însă sa ne întrebăm ce ar fi fost aceste nume dacă starea bazelor sportive la acea vreme ar fi fost asemănătoare cu aceasta de acum. Ce ar fi fost Nadia Comăneci fără baza sportivă de la Deva lăsată acum în paragină? Ce ar fi fost toti marii sportivi români fără programe si finanţări venite de la stat? Poate că puţini dintre ei sau poate nici unul nu ar mai fi scris o pagină în istoria sportului. Iată de ce mă întreb cum este posibil ca, în vremurile noastre, când aparatura modernă nu ar trebui să fie un lux , ci o obişnuinţă în bazele sportive din România să nu mai putem asigura copiilor cu reale înclinaţii spre sport nici măcar strictul necesar. Cum este posibil ca bazele sportive care au transformat sportul românesc în unul de renume mondial să ajungă hrana rechinilor imobiliari şi să fie transformate în complexuri de lux destinate exclusiv oamenilor cu mare putere financiară? Câte talente se irosesc, generaţie după generaţie, din cauza lipsei de responsabilitate şi de eficienţă a celor care ar trebui să facă lucrurile să meargă în sportul românesc?
Cred cu tărie că, pentru ca un mare antrenor cum este Octavian Bellu să mai poată spune despre un centru sportiv cum a fost cel de la Deva că este un „templu al gimnasticii mondiale”, trebuie ca aceia aflaţi în acest moment la conducerea Ministerului Tineretului şi Sportului să ia măsuri urgente pentru crearea unor condiţii minime şi decente pentru sport. De asemenea, noi toţi trebuie să ne mobilizăm pentru a găsi surse de finanţare, pentru a pune la punct proiecte şi a folosi fonduri structurale ca să scoatem sportul românesc din mizeria în care se află. Sunt convinsă că sportul românesc nu duce lipsă de tinere talente, dar duce lipsă, cu siguranţă, ca urmare a nepăsării celor abilitaţi să ia măsuri, de o infrastructură fără care nu mai putem învia marile bucurii de odinioară.
Declaratie politica depusa in Plenul Camerei Deputatilor pe 22.09.2009