150 de ani de unire intre democratie si dictatura

Ieri s-au implinit 150 de ani de la Unirea Principatelor Romane, formarea Romaniei Mici in perspectiva marelui act istoric de la 1 dec 1918, care a insemnat formarea Romaniei Mari.

Aceasta unire s-a facut in jurul personalitatii lui Alexandru Ioan Cuza, figura emblematica a istoriei nationale. Dupa dubla sa alegere in 5 ianuarie si respectiv 24 ianuarie 1859, Printul Unirii a inceput reformarea din temelii a Romaniei Mici.

Prin reformele sale, Alexandru Ioan Cuza a pus bazele statului modern romanesc si a construit Romania viitorului pe principii solide. Reforma invatamantului, secularizarea averilor manastiresti, reforma fiscala, reforma agrara, un nou sistem electoral, si multe altele au facut din Alexandru Ioan Cuza un personaj central al Istoriei moderne si contemporane a Romaniei.

Astazi, la festivitatile priviind celebrarea unirii s-a vorbit despre o noua modernizare a statului roman. Despre necesitatea stringenta a schimbarii Constitutiei, despre modernizarea mentalitatilor, pana la urma s-a vorbit despre despre un nou lider de factura lui Voda Cuza. Trecand peste faptul ca romanii beneficiaza nu numai de o Constitutie la nivel european dar si de un sisitem legislativ, economic si social bazate pe aceleasi principii democratice si europene, consider ca unele declaratii facute ieri reprezinta o incercare electorala de confiscare a imaginii marelui domnitor.

Prin faptele sale Alexandru Ioan Cuza a marcat in mod benefic istoria nationala. Si chiar daca istoria e facuta mereu de invingatori, iar numele si imaginea lui Cuza sunt confiscate de unii si de altii in scopuri pur electorale sa nu uitam aceasta poveste, care nu este despre flota sau marinari.

“Cuza-Vodă obişnuia adesea să se îmbrace ca un om de rând şi să se amestece prin norod. Dorea să afle el însuşi cum trăiesc cei mulţi. Aşa, într-o zi, şi-a pus căciulă şi suman ţărănesc, a luat două putini cu lapte acru şi s-a dus în târg la Galaţi. Pasămite, aflase măria-sa că unii negustori nu foloseau ocaua cea mare, aşa cum hotărâse o lege din acea vreme, şi căreia poporul îi spunea «ocaua lui Cuza». A căutat, deci, «ţăranul» să vândă laptele la un băcan, despre care se spunea că n-ar fi tocmai-tocmai cinstit şi că vinde cu «ocaua mică”, iar nimeni nu-l putea prinde cu înşelăciunea.
– Jupâne negustor, nu-ţi iau bani, s-a tocmit «ţăranul» ci ne învoim ca la şase ocale de lapte să-mi dai o oca de untdelemn.
– Bine, a primit negustorul, clipind şmecher din ochi.
A luat de pe tejghea ocaua mare, «ocaua lui Cuza», şi-a măsurat laptele: douăzeci şi patru de ocale. A socotit că trebuie să plătească,în schimb,patru ocale de untdelemn.
– Caută să-mi masori drept, cu aceeaşi oca, a stăruit «ţăranul».
Nu se poate, că-i plină de lapte. Îţi măsor cu asta! Şi a scos de sub tejghea altă oca.
– Păi, ocaua asta-i mai mică, a zis «ţăranul».
Ce te pricepi tu, nepricopsitule! Ocaua-i oca şi gata!

Atunci, «ţăranul» a scos căciula din cap, a lepădat sumanul şi s-a arătat în tunica albastră, cu epoleţi auriţi, ca un domnitor. Neguţătorul a înlemnit. De multă uimire a scăpat ocaua din mână.
– Ei, negustorule, mai zici şi-acum că nu te-am prins cu ocaua mică?
– Nu mai zic, măria-ta!… Iertare… milă prea bunule.
Cuza-Vodă a poruncit să-i lege de gât cele două ocale şi să-l poarte pe uliţi, să afle lumea că a căutat să înşele cumpărătorii.
-Să ridice ocalele pe rând, să le arate lumii şi să spună tare cu care va vinde şi cu care n-are să mai vândă de-aici încolo.
Străjuit de slujitori domneşti, neguţătorul mergea pe uliţi, ridica ocaua mică şi striga cât îi ţinea gura:
– Cu asta, nu!
Apoi, ridica ocaua mare şi striga şi mai tare:
– Cu asta, da!
Şi aşa l-au plimbat slujitorii domneşti prin tot târgul: «Cu asta, nu!»… «Cu asta, da!»… Şi i-a fost de ajuns această plimbare ca să se facă om cinstit.”

Asadar, Cuza Voda a intrat definitiv in folclor si abia pe urma in istorie.
“La vremuri noi avem nevoie de oameni noi”, spunea Kogalniceanu.
Ce-o sa facem cand istoria se repeta si cand unii se viseaza lideri providentiali?! Pentru ca blestemul Romaniei este dictatura…

Anunțuri

9 răspunsuri to “150 de ani de unire intre democratie si dictatura”

  1. Mihai Cobzaru Says:

    Tu ai mare curaj!!

  2. ropolitik Says:

    Ai mare dreptate, Oana!
    Ar fi interesant punctul tau de vedere pe tema asta :
    http://www.danandronic.ro/?p=516

  3. aura1st Says:

    SUNTEM INCANTATI SA VA PREZENTAM NOUL BLOG AL MARII ARTISTE AURA URZICEANU.SPERAM SA VA TINEM LA CURENT CU NOUTATILE SI SA VA CAPTEZE ATENTIA. VA ASTEPTAM LA http://auraurziceanu.wordpress.com/

  4. Onu Ionescu Says:

    Paradox? Dezavuezi folosirea fortei intru apararea civilitatii si citezi, pilduitor:”Cu asta, nu!”……..”Cu asta, da!”
    Esti meteosensibila?

    @aura1st,
    Pt. Dzeu,renuntati la fondul negru sau alte artificii.Reveniti la naturalul ALB.!
    Aura Urziceanu insasi este un fenomen luminos natural rarisim!

  5. ivan Says:

    oana fii dictatoare..ai antecedente..si mai da-l in ma-sa pe venghelie..sa mai garanteze si pe alta.

  6. James Crissilv Says:

    Poate am trecut prea usor peste acest moment…
    O zi minunata iti doresc

  7. Mircea Popescu Says:

    Foarte putina lume mai aminteste azi de Cuza, desi se poate spune ca a fost cea mai importanta persoana in evolutia Romaniei spre modernitate.

  8. zexe Says:

    Sa nu uitam ca istoria postdecembrista a Romaniei a trecut prin incercari de ingenunchere a libertatilor civile mai grele decat aceasta abureala de adormit copiii. Istoria ii va consemna ca pe niste copii palide si nefericite ale lui Ceasca si ale satrapilor care l-au servit de pe pozitiile de nomenclaturisti comunisti.
    Atasez un link care sa improspateze memoria acelor vremuri.

    Zexe.

  9. bursazvonurilorpolitice Says:

    Ar trebui sa scrii mai des pe blog!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: