Astazi am mai pierdut un prieten drag – Emil Craiu – un om de o calitate cum rar mai gasesti in ziua de astazi. Vreau pe aceasta cale sa-i multumesc public pentru tot sprijinul si bunatatea pe care mi le-a acordat. In aceste momente de tristete, cuvintele isi pierd rostul…
Sincere condoleante familiei !
Dumnezeu sa-l odhneasca in pace !
Am participat sambata, 24 septembrie 2011, la Zilele Fermierului Calarasean in comuna Valcelele si tin sa multumesc pe aceasta cale oficialitatilor locale pentru onoarea de a-mi acorda o Diploma de Excelenta pentru contributia pe care am adus-o la promovarea agriculturii judetului nostru.
Multa lume si o atmosfera de sarbatoare au dominat ziua. Desi mi-ar fi placut ca o astfel de initiativa sa fie o celebrare a spritului agricol a calarasenilor, din pacate nu am scapat de politizarea excesiva a guvernarii PDL-iste ce ne conduce tara.
E de apreciat insa ca in vremuri de restriste gasim timp si pentru mici bucurii ale vietii, ca inca nu am uitat sa impartim aceeasi masa si sa ciocnim un pahar de vin cu ceilalti oameni, fie ca ne sunt prieteni sau adversari politici.
Sambata, 24 septembrie 2011, am avut deosebita placere sa particip la sfintirea si inaugurarea Sediului PSD Gradistea. Situata in apropierea Municipiului Calarasi, comuna Gradistea este una dintre cele mai mari ale judetului, avand peste 5000 de locuitori, si va fi un important punct de focalizare a eforturilor pe care le fac pentru calaraseni.
Am vorbit cu oamenii din Gradistea si le-am inteles problemele: stiu ca drumurile sunt neasfaltate, stiu ca transportul in comuna sufera, ca oamenilor nu le ajung veniturile si ca agricultura inca e principala sursa de trai pentru multi intre ei. Toate acestea pot fi rezolvate daca Gradistea ar beneficia de un ajutor adecvat in partea oficialitatilor. Voi face tot ce este in puterea mea sa ii ajut sa depaseasca greutatile actuale, dar si pe cele care vor urma.
Sper ca eforturile pe care le fac membrii PSD din Gradistea sa fie incununate de succes si le doresc din suflet ca in perioada urmatoare sa aiba parte de cat mai multe victorii!
Vineri, 23.09.2011, am fost prezenta la Oltenita, unde am continuat acordarea ajutoarelor sociale celor mai nevoiasi locuitori din comunele Colegiului 5.
Pentru ca stiu ca vine iarna, cel mai greu anotimp pentru cei aflati in nevoie, iar aceasta iarna este una critica prin prisma taierii pensiilor si salariilor, am decis sa fac tot ce pot pentru a-i ajuta pe cei mai afectati dintre calaraseni.
Stand de vorba cu oamenii imi dau seama de realitatea trista care ne inconjoara – cei mai multi dintre ei imi spun ca vor folosi acesti bani pentru a mai achita din datoriile pe care le au, ca isi vor mai lua cateva medicamente sau ca isi vor cumpara o caruta cu lemne pentru iarna. Nu am mai auzit insa pe nimeni vorbind despre muraturi sau zacusca, obiceiuri pe care le aveam cu totii toamna.
Numai faptul ca merg personal pentru a ma intalni cu acesti oameni imi da puterea sa nu renunt la lupta pentru ei, sa nu renunt la obiectivul de a inlatura actuala guvernare portocalie, singurul vinovat pentru situatia in care au ajuns !
Desi suntem abia la inceputul toamnei si frigul inca se lasa asteptat, am hotarat demararea unui proiect prin care sa sprijin persoanele in varsta din Judetul Calarasi. “Fii aproape de parintele tau !” este un program de suflet, la care tin foarte mult si in care m-am implicat in mod direct. Am reusit sa atrag din surse private fonduri care sa ne permita acordarea a 500 de ajutoare sociale in valoare de 200 RON pentru urmatoarele 3 luni, cele mai greu de suportat din iarna care vine.
Trebuie sa fim aproape de parintii si bunicii nostri in aceste vremuri grele, sa-i sprijinim cat mai mult si sa le oferim tot suportul nostru. Am lansat aceasta initiativa la Oltenita, pe13 septembrie, acordand primele 100 de ajutoare alocate acestui oras. E greu de imaginat ce am simtit in acea sala plina de oameni care mi-au marturisit cat de mult inseamna pentru ei acest ajutor. Batrane cu pensii de 50 de RON, care nu isi permit nici macar medicamentele ce la ajuta sa supravietuiasca, oameni cu 4 – 5 copii care dintr-un salariu reusesc sa-i imbrace si sa-i trimita pe toti la scoala…
Puterea pe care mi-au transmis-o acestia, forta pe care mi-o inspira, curajul lor de a infrunta viata in fiecare dimineata, ma fac sa imi doresc mai mult sa fac ceva pentru cei care au nevoie de sprijin, dar si pentru calaraseni, pentru ca meritam cu totii o viata mai buna !
Oana Niculescu-Mizil 