Remanierea lui Dan Nica: un capitol al disperarii basesciene

Dimineata zilei de ieri a reprezentat pentru mine o dovada clara a setei acerbe de putere a colegilor democrat-liberali. Fiecare dintre noi a luat parte la jocul de-a v-ati ascunselea organizat de ocupantul scaunului de presedinte de la Cotroceni prin omul lui de baza, premierul Boc. Acesta s-a trezit ieri dimineata si a „hotarat” prin directive clare venite de la presedintele-jucator ca ar fi momentul sa scape de Dan Nica, ministru afacerilor interne. Motivele? Niciunul concret sau serios. Totusi, democrat-liberalii nu s-au sfiit sa calce in picioare Constitutia si Protocolul Coalitiei sau sa riste destabilizarea Guvernului care ar duce la o criza politica fara precedent in Romania.
Ceea ce mi se pare incredibil este pozitia vehementa a democrat-liberalilor fata de ministrul Nica a carui singura „vina” a fost aceea de pune in practica masuri prin care fraudarea alegerilor prezidentiale devine aproape imposibila. De asemenea, mi se pare de necrezut faptul ca, din cauza intereselor electorale si a disperarii presedintelui-jucator, trebuie sa sufere ministrii social-democrati care, asa cum am vazut cu totii, incearca sa-si faca treaba intr-un guvern in care partenerii lor, in loc sa-i ajute, le pun bete in roate. Nu este posibil ca acesti oameni, persoane responsabile, cu pregatire solida si o calitate morala incontestabila sa devina carpa de sters pe jos a unui presedinte disperat ca a ramas fara electorat.
Ma bucur, insa pentru un singur lucru. Ma bucur pentru ca, tot ieri, am asistat, in cadrul sedintelor PSD la momente de solidaritate fata de un ministru si fata de un coleg, momente care m-au facut sa inteleg ca ma aflu printre oameni cu o coloana vertebrala dreapta care inteleg ca nici puterea banului si nici aceea a pumnului nu pot face cat o decizie inteleapta bazata pe colegialitate si sprijin politic.

Anunțuri