Se stie ca in perioade de criza, practicile rasiste si nationaliste se acutizeaza. Un astfel de moment este acum. In Italia traiesc multi cetateni romani care duc o viata normala, multi au afaceri prospere, un viitor, platesc taxe statului italian, ca orice cetatean corect al Europei. Din cauza evenimentelor din ultima perioada, prin mediatizarea excesiv-negativa si reactiile gruparilor de dreapata si extrema-dreapta italiene, romanii au devenit subiectul horror al intregii Italii si al Europei si au inceput sa fie ostracizati in masa, ceea ce nu este deloc onest.
Pornind de la aceasta realitate, ca deputat in Parlamentul Romaniei si ca membru in Comisia pentru Politica Externa, mi s-a parut normal sa incerc sa mobilizez forurile interesate de subiect si sa initiez un program pentru clarificarea acestei situatii de criza socio-politica. Am profitat de vizita in Romania a domnului Alessandro Battilocchio, europarlamentar, membru în Comisia pentru Dezvoltare a Parlamentului European si membru în Partito Socialista Italian si am organizat, impreuna cu colegi de-ai mei din partid, prima reuniune interparlamentara romano-italiana.
Masa rotunda a avut loc la Palatul Parlamentului, in sala Ovidiu Sincai, si a avut in jurul ei membri ai Parlamentului European, membri ai Parlamentului Român, reprezentanti PES, reprezentanţi media, reprezentanti ONG, reprezentanti ai rromilor si ai Crucii Rosii si, nu in ultimul rand, pe domnul Alessandro Battilocchio care a raspuns intrebarilor celor prezenti. Tema de discutii a fost “Situatia critica a cetatenilor romani care locuiesc in Italia; solutii pentru integrarea sociala”.
Pot spune ca aceasta reuniune pe care am avut placerea sa o mediez a fost un succes. Fiecare dintre cei prezenti si-a spus punctul de vedere, la tema. Au luat cuvantul aproape toti invitatii. Daciana Sarbu, Nicu Bănicioiu, Carmen Moldovan, Rovana Plumb, Mugurel Surupăceanu, Cristian Rizea au prezentat situatia romanilor din Italia si au facut vizibile aspectele care tineau de mediatizarea excesiv-negativa in Italia a „situatiei romanesti”, insistand pe faptul, de necontestat, ca, „infractiunea nu are cetatenie” (dupa cum afirma si domnul Ministru de Externe, Cristian Diaconescu) dar si pe faptul ca cetatenii romani sunt, de fapt, cetateni europeni, nu imigranti, si, ca atare, au indatoriri dar si drepturi egale cu ale celorlalti. Mai mult decat atat, 1% din PIB-ul italian se datoreaza muncii cinstite a cetatenilor romani. Reprezentantii Ministerul Administraţiei şi Internelor (domnul Florescu Bujor, Chestor IGPR si domnul Isac Marcel Comisar şef Centrul de Cooperare) au readus in discutie faptul ca, din punct de vedere statistic, infractionalitatea romaneasca din peninsula nu este mai mare decat a altor comunitati ale altor nationalitati care traiesc in Italia, incepand chiar cu cea italiana. Mai mult decat atat, exista si infractionaliatate a cetatenilor italieni pe teritoriul romanesc. Din 5263 de cetateni italieni, peste 214 sunt cercetati penal. Cum era si firesc, s-a pus si problema rromilor. Doamna Mariana Buceanu a vorbit ca reprezentata a Administratiei Naţionale a Rromilor. A prezentat corect situatia cunoscuta a rromilor din peninsula insistand pe faptul ca acolo traiesc in pace si legalitate familii intregi de rromi care s-au integrat perfect in comunitatea italiana. Doamna Ana Ungureanu de la Crucea Rosie si domnul Alexandru Cumpanasu, Director Executiv al Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei, au salutat initiativa PSD si si-au expus punctul de vedere in privinta modului in care statul italian intelege sa-si faca datoria din punct de vedere social fata de cetatenii romani si, mai ales, au insistat asupra tendintei de discriminare si chiar xenofobie de care dau dovada statul, massmedia si opinia publica italiene.
Concluziile care s-au desprins de aici, la care au contribuit, in mare masura, raspunsurile domnului Battilocchio, la intrebarile si apelurile romanilor, au mers spre cateva directii clare: mediatizarea excesiva a “problemei romanesti” tine, in mare masura, de campaniile electorale succesive din Italia. Cu alte cuvinte, politicienii italieni nu au pierdut ocazia sa isi faca imagine publica pentru electorat, folosind aceasta situatie ca manevra electorala. O alta concluzie tine de problema economica. Fireste ca italienii simt un pericol in forta de munca ieftina a romanilor. E bine de stiut ca din procentul de infractionalitate romaneasca pe teritoriul italian, cea mai mare parte nu se regaseste in violuri sau crime, ci este data de munca la neagru si tot ce decurge de aici. Romanii plecati in Europa merg sa munceasca. Ei si-ar dori sa munceasca in legalitate, sa aiba asigurari sociale si de sanatate, sa isi poata permite o locuinta decenta, scoli si gradinite pentru copii. Din nefericire, multi dintre ei sunt obligati sa lucreze ilegal, cu ziua, si sa traiasca in tabere mizere, cum sunt cele din Roma, atat de vizibile de ochiul atent al opiniei publice.
PSD-ul este primul partid care, prin aceasta intalnire inter-parlamentara europeana, a adus la masa de discutii si membri ai comunitatii rrome. Acestia si-au spus deschis parerile prin reperezentantii lor si au facut apeluri pentru ameliorarea relatiilor romano-italiene.
Consider aceasta intalnire ca un prim pas bine facut catre integrarea cetatenilor romani in marea patrie a Europei, iar concluziile de aici vor fi adaugate si celor de dupa vizita de lucru in Italia, cea care va lua pulsul comunitatii romanesti „la fata locului”.