Vot cinstit intr-o democratie tanara

Discutiile aprinse care au avut loc zilele acestea privind problema fraudarii alegerilor m-au facut sa-mi amintesc un detaliu interesant de la alegerile parlamentare din iunie din Liban. Pentru ca am dubla cetatenie, romana si libaneza, anul acesta am votat pentru prima data in Liban. Democratia este inca una fragila in acest stat, dar am fost surprinsa de interesul si importanta pe care liderii politici de la Beirut o acorda votului democratic si alegerilor corecte. Asa s-a facut ca, in momentul in care am introdus in urna buletinul de vot, presedintele sectiei mi-a intins o calimara cu o cerneala speciala pentru a-mi amprenta degetul mare. Am fost surprinsa de aceasta solutie inedita pe care ministrul de interne libanez a gasit-o pentru a nu exista dubii privind fraudarea alegerilor. Fiecare votant introducea degetul mare in aceasta cerneala care avea calitatea de a rezista pe piele in jur de 48 de ore. In acest fel nimeni nu putea vota de mai multe ori. Interesanta si, in acelasi timp, amuzanta aceasta masura luata de un tanar politician libanez are si un substrat moral: daca vrem putem vota cinsitit si corect, iar solutiile impotriva fraudarii alegerilor sunt multe si foarte variate.
Seara, cand toti votantii din familia mea, ne-am adunat in jurul mesei si ne-am distrat fotografiind degetele colorate am realizat ca am luat parte la un pas deosebit de important facut de statul libanez pe drumul catre o democratie curata.

Referendumul – o alta pacaleala prezidentiala

Inceputul campaniei electorale a aratat ca Traian Basescu mizeaza pe referendum ca pe ultima sursa de voturi. In noaptea de joi spre vineri cand s-a dat startul campaniei, tara a fost impanzita de afise electorale care îi cheama pe romani sa voteze referendumul. Surse sigure din interiorul tipografiilor care i-au tiparit materialele publicitare lui Traian Basescu mi-au confirmat ca acestea au fost comandate cu mult timp in urma. Acest lucru arata clar ca Presedintele – Jucator isi bate joc inca o data de Parlament, arata ca referendumul era o decizie luata cu mult inainte ca majoritatea parlamentara sa-şi fi manifestat dreptul constitutional de a da un aviz, cu mult inainte ca decretul sa fie semnat. Arata clar ca Traian Basescu asculta doar de sine insusi si uita ca Romania este un stat democratic in care institutiile politice ar trebui respectate, iar deciziile majore ar trebui luate in consens.
In ciuda acestor evidente, Emil Boc isi convoca ministrii interimari pentru a discuta problema organizarii votului spunand ca a aflat din presa ca presedintele va semna decretul. Fatarnicia lui Traian Basescu si a democrat-liberalilor, dar si sfidarea pe care acesti oameni o manifesta fata de institutiile democratice ale statului si fata de vointa alegatorilor ma duc cu gandul spre vremurile de dinaintea lui ’89 cand un singur om facea legea. Aceasta este dorinta clara a lui Traian Basescu, dorinta care reiese si din mesajul lui de campanie care este o instigare impotriva celui mai inalt For Legislativ din Romania.
Fatarnicia si ipocrizia portocalie nu s-au oprit, insa la aceste probleme. Traian Basescu a gasit de cuviinta sa foloseasca tertipuri pentru a desfasura o campanie dubla: pe de o parte in calitate de candidat din partea PDL, pe de alta parte in calitate de presedinte in functie. Asa se face ca, fara a plati niciun ban, referendumul lui Traian Basescu va fi promovat gratuit de televiziunea si radioul public. Referendumul este, intr-adevar, o masura institutionala. Nu inteleg, insa de ce mesajul de informare privind votul de consultare este impachetat in portocaliu, iar imaginea candidatului Traian Basescu apare pe toate materialele care promoveaza o problema de interes national. Noua gaselnita a presedintelui nu este altceva decat una dintre multele sale manevre prin care incearca sa pacaleasca electoratul si sa fure din timpii de campanie alocati contracandidatilor sai care, spre deosebire de el, au programe viabile si nu incearca sa se foloseasca de tertipuri pentru a murdari campania electorala.
Din pacate, pentru Traian Basescu, romanii nu mai pot fi pacaliti cu mesaje fara nici o valoare. A trecut vremea cand minciunile prezidentiale îi scoteau pe oameni la vot. A venit timpul ca realitatea sa bata pacaleala si minciuna, iar realitatea arata ca referendumul nu va aduce nici locuri de munca, nici programe sociale, nici redresarea economiei si, implicit, nici succesul lui Traina Basescu pe 22 noiembrie.

Bufonul sau Liderul?

Basescu confunda coalitia cu majoritatea parlamentara si Parlamentul cu ograda proprie

Ultimele aparitii publice ale presedintelui tarii ne fac pe multi dintre noi sa ne intrebam daca Traian Basescu are idee despre responsabilitatea pe care si-o asuma atunci cand face o declaratie in fata presei. Dupa ce a amenintat ca va dizolva Parlamentul asumandu-si roluri care nu-i revin, Traian Basescu si-a facut ieri aparitia in Parlament. Nu a fost nicidecum o vizita de curtoazie. Venirea presedintelui a survenit dintr-o coincidenta, asa cum i se intampla de obicei lui Traian Basescu, tocmai in timpul sedintei de Plen a Camerelor reunite. Se discuta problema sustinerii lui Klaus Johannis de catre majoritatea parlamentara si se vota in defavoarea referendumului propus de presedinte. Colegii democrat-liberali au parasit in graba sala de plen pentru a se intalni cu el intr-o sedinta de unde Traian Basescu a iesit cu ganduri “pasnice”. Poate ca totusi nu va fi referendum. Sau poate va fi… Oricum el va face ce-i dicteaza propria constiinta. Presedintele nu a parut prea interesat nici de votul de sustinere a 252 de parlamentari pentru desemnarea lui Klaus Johannis premier. Motivatia? O majoritate parlamentara trebuie sa se constituie intr-o coalitie inregistrata la Tribunalul Bucuresti. Apoi Traian Basescu a plecat de la Parlament la BEC pentru a-si depune candidatura la alegerile prezidentiale.
In ceea ce ma priveste, diferenta dintre o majoritate parlamentara si o coalitie este la fel de mare ca aceea de la actualul presedinte Traian Basescu la fostul presedinte Traian Basescu.

Felicitari, Marian Dragulescu!

Sportul de performanta ne-a mai adus astazi o mare bucurie: medalia de aur a lui Marian Dragulescu la Campionatele Mondiale de gimnastica. Sportivul nostru s-a clasat pe locul I la proba de sarituri, o performanta demna de tot respectul si de toata admiratia. Ii transmit cele mai calduroase felicitari si ii urez sa aiba cat mai multe reusite de acest fel in sportul mondial! Il admir sincer, mai ales pentru ca reusita lui s-a bazat exclusiv pe propriile forte, pe munca si disciplina sa si pe colegii si antrenorii care au lucrat alaturi de el.
Din pacate pentru acesti oameni extraordinari, statul roman, prin politica pe care o duce, a uitat sa mai aprecieze si sa-si mai respecte valorile. Iata, insa ca, in ciuda conditiilor de munca infernale, a unei implicari aproape inexistente a statului in sportul romanesc de performanta, mai sunt oameni care doresc sa reprezinte aceasta tara. Pentru ei ar trebui sa ne mobilizam, sa-i ajutam si sa-i apreciem la adevarata lor valoare! Pentru ca reusita lor este mandria noastra, a tuturor.

De ce am votat pentru caderea Cabinetului Boc II

Trecerea motiunii de cenzura in Parlamentul Romaniei cu o majoritate mult peste cea necesara a dat ocazia democrat-liberalilor de a emite opinii privind motivele care ne-au determinat pe noi, parlamentarii, sa trimitem acasa Guvernul Boc II. De la Roberta Anastase, presedintele Camerei Deputatilor, am auzit in aceste zile o fraza uluitoare: ziua motiunii de cenzura a fost o zi nefericita pentru romani, dar un moment de fericire pentru Crin Antonescu si Mircea Geoana. Nu inteleg cum poate fi nefericita pentru romani ziua in care este demis un guvern falimentar, lipsit de competenta si de profesionisti.
Am votat cu responsabilitate in favoarea motiunii de cenzura si am constiinta impacata ca am facut ceea ce si-au dorit cei care m-au trimis in Parlamentul Romaniei. Am certitudinea ca demiterea Guvernului Boc II este pasul corect catre redresarea sociala, economica si politica.
Democrat-liberalii s-au erijat in guvernantii corecti si curati si ne-au acuzat pe noi, parlamentarii, ca am votat motiunea pentru a bloca Legea pensiilor si a ne pastra privilegiile financiare. In ceea ce ma priveste, afirm cu toata responsabilitatea ca nu ma intereseaza absolut deloc sa se pastreze o lege speciala pentru reglementarea pensiilor parlamentarilor. Din contra, sunt de acord cu un sistem unitar de acordare a pensiilor reglementat, insa responsabil si nu venit ca o ultima incercare de a face campanie electorala prin institutiile statului.
De aceea comentariile si afirmatiile democrat-liberalilor raman, si de aceasta data, fara un temei valid. Singurele motive care au stat la baza votului in favoarea motiunii de cenzura au fost lipsa de competenta si profesionalism si stangaciile de neiertat ale ministrilor Cabinetului Boc II.

Felicitari, Bogdan Olteanu si mult succes in activitate!

As vrea sa incep saptamana cu un mesaj pozitiv si sa-i transmit succes in activitate lui Bogdan Olteanu, numit recent in functia de viceguvernator al BNR. Numirea unui tanar, cunoscut ca fiind un bun profesionist, dar si un om politic activ nu poate decat sa ne bucure pe noi, tinerii politicieni. Sunt convinsa ca va face fata cu bine noilor sale atributii.
Felicitari, asadar, Bogdan Olteanu si multe realizari la BNR!

Diaspora romana a devenit o miza pentru fraudarea alegerilor

Diaspora romana nu putea lipsi din strategia bine pusa la punct a democrat – liberalilor de fraudare a alegerilor prezidentiale pentru obtinerea de catre Traian Basescu a unui nou mandat.
Guvernul Boc a anuntat dublarea numarului sectiilor de votare din strainatate. Numarul acestora a crescut de la 190 la 400. Aceasta masura vine in contextul in care misiunile diplomatice romanesti din diaspora au cerut un numar limitat de astfel de sectii. Asadar, desi in Italia a fost ceruta organizarea a 9 sectii de vot, iar in Republica Moldova a 16, guvernul a aprobat organizarea a 90 si, respectiv a 25 de astfel de sectii. Motivul invocat de democrat-liberali a fost acela ca trebuie amplasate sectii de votare in cat mai multe zone din tarile cu o concentratie foarte mare de romani pentru ca acestia sa se poata prezenta la vot in conditii optime, argument total nerealist. In Italia, de exemplu, listele cu situatia prezentei la vot de la MAE arata ca in foarte multe dintre cele 46 de sectii organizate pentru alegerile europarlamentare s-a prezentat un numar foarte mic de cetateni ceea ce face evidenta inutilitatea investirii de resurse financiare si umane in aceste sectii.
PDL ignora, insa aceste aspecte sperand ca un numar mare de sectii le poate oferi un spatiu adecvat pentru fraudarea, chiar si cu cateva voturi a prezidentialelor. Nu inteleg cum este posibil ca, in situatia in care misiunea diplomatica romana de la Roma nu are cu ce sa-si plateasca chiria pentru cladirea in care este amplasata, domnii guvernanti sa investeasca absolut inutil in sectii de vot care intrec cu mult ca numar nevoile romanilor din diaspora. In ceea ce priveste problema lipsei finantarii misiunilor diplomatice din diaspora ma documentez pentru a propune un proiect legislativ care sa le permita acestora retinerea unui procent din taxele consulare pentru autofinantare privind nevoile de baza ale unei astfel de institutii.
De altfel noi, social-democratii am efectuat vizite de lucru in diaspora pe care le-am sustinut financiar, am stabilit contacte cu grupuri de tineri din Parlamentul italian, membri a mai multor partide politice si am incercat sa gasim solutii pentru a preintampina, pe viitor, situatii cum ar fi aceea a cazului Mailat. In tot acest timp, deputatii PDL au primit aprobari pentru vizite cu iz electoral si si-au facut campanie pe bani publici.
Imi doresc foarte mult ca diaspora romana sa nu devina o masa de manevra a democrat-liberalilor. Mai ales pentru ca pe multi dintre romanii din afara i-am intalnit in vizitele mele, am stat de vorba cu ei si nu as vrea ca acesti oameni sa se simta utilizati si dezamagiti de politicieni. De aceea vreau ca ei sa inteleaga exact cum stau lucrurile si sa nu se lase inselati de aparentele si fatarniciile celor care alearga doar dupa putere.

Mesajul moral al sindicalistilor din Piata Victoriei

Respectul si demnitatea sunt doua repere care nu dispar din structura umana nici in astfel de vremuri cum sunt cele pe care le traim noi in aceasta perioada. Respectul nu este un atribut, nici o calitate. El face parte din natura omului. Respectul ni-l castigam si il meritam fiecare prin faptele noastre, prin caracterul si personalitatea noastra.
Ce ma face sa vorbesc despre respect si demnitate? Tocmai intamplarile din actualitatea recenta. Structura sociala pe care am construit-o este una care asigura fiecarui individ posibilitatea de a se face respectat si de a-si pastra demnitatea.
In contextul grevelor si mitingurilor care au avut loc astazi in Bucuresti am descoperit ca acesti oameni care au venit intr-un numar atat de mare din toate colturile tarii vor, dincolo de revendicarile lor, sa simta manifestul respectului pe care-l merita. L-au castigat prin munca cinstita si se vad brusc lipsiti de el. Sindicalistii au protestat astazi atat fata de comportarea abuziva si haotica a Guvernului, cat si fata de lipsa profunda de respect manifestata de o parte din clasa politica fata de cetateni.
Demnitatea pe care am vazut-o astazi pe chipurile manifestantilor din Piata Victoriei mi-a dat de inteles cat de sus se afla ei fata de aceia la adresa carora scandau. Se afla mult mai sus pentru ca au reusit sa-si castige un respect pe care il revendica. Intr-adevar acesta le apartine din plin!
Nu pot trece mai departe fara sa salut, in acest context, campania “Noi vrem Respect” a postului Realitatea Tv. Aceasta campanie in care despre respect ne vorbesc atat oameni simpli, cat si personalitati de mare anvergura puncteaza foarte bine ideea ca respectul este un merit care nu depinde de realizarile profesionale, de functii sau de salariul lunar.

Lansarea incognito a candidaturii: o noua fumigena basesciana pentru a devia atentia de la marsaviile comise in ultimele zile de prezident

Mare surpriza mare. La numai o zi dupa lansarea candidaturii lui Mircea Geoana, presedintele in exercitiu, Traian Basescu, gaseste de cuviinta sa se lanseze “spontan” in cursa pentru prezidentiale in timpul unei vizite la Sannicolau Mare. Democrat-liberalii ramasi la centru mimeaza surpriza atunci cand sunt intrebati ce parere au despre “evenimentul” lansarii. Ce face, de fapt, Basescu? Creeaza scenarii false, prost jucate pentru a distrage atentia opiniei publice de la ultimele marsavii comise fara remuscari de noii ministri ai Cabinetului Boc aflati sub directa coordonare a candidatului-surpriza. La numai o jumatate de ora dupa demisia ministrilor PSD, democrat-liberalii au inceput sa taie si sa spanzure atat in Capitala, cat si in teritoriu. N-a ramas nici urma dintre oamenii propusi de PSD pentru administratia locala. Ceea ce nu demonstreaza decat un lucru: democrat-liberalii planuisera dinainte scoaterea noastra de la guvernare, dovada ca aveau deja 20 de nume pregatite pentru schimbarea prefectilor din jumatate din judetele tarii. Asa ca, in stilul in care ne-a obisnuit, Basescu s-a gandit sa creeze evenimente false pentru a face uitate aceste manarii.
Mi se pare o ipocrizie din partea presedintelui in exercitiu care, pentru care fiecare gest pe care il face, are in spate o armata de strategi sa pretinda ca lansarea candidaturii sale este una “spontana”. As spune mai degraba una solitara. Basescu s-a lansat singur in cursa pentru prezidentiale. De ce nu a ales sa-si anunte candidatura intr-un cadru organizat asa cum a facut-o, de exemplu, ieri, Mircea Geoana? Îi e teama oare celui mai iubit dintre Conducatori ca va fi huiduit la scena deschisa de propriii membri de partid intr-un congres al PD-L?
Reconfirmarea candidaturii lui Mircea Geoana la alegerile din noiembrie a reprezentat pentru social-democrati un prilej foarte bun pentru a ne arata solidaritatea si sustinerea pentru presedintele nostru. De la presedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu si presedintele Consiliului National, Adrian Nastase pana la presedintii filialelor PSD din toata tara, social-democratii au venit cu mic cu mare, cu steaguri rosii si cu ganduri de victorie la salonul de la Romaero pentru a-i arata lui Mircea Geoana ca sunt alaturi de el.
Asa ar trebui sa fie un candidat care porneste intr-o lupta electorala: inconjurat de cei care il sustin si-l vor sustine si in timpul mandatului. Singuratatea si “spontaneitatea” lansarii basesciene sa fie oare un semn ca de langa Conducatorul Suprem au plecat si ultimii mohicani?

Sursa: Radu Nistor, jurnalist Libertatea