Remanierea lui Dan Nica: un capitol al disperarii basesciene

Dimineata zilei de ieri a reprezentat pentru mine o dovada clara a setei acerbe de putere a colegilor democrat-liberali. Fiecare dintre noi a luat parte la jocul de-a v-ati ascunselea organizat de ocupantul scaunului de presedinte de la Cotroceni prin omul lui de baza, premierul Boc. Acesta s-a trezit ieri dimineata si a „hotarat” prin directive clare venite de la presedintele-jucator ca ar fi momentul sa scape de Dan Nica, ministru afacerilor interne. Motivele? Niciunul concret sau serios. Totusi, democrat-liberalii nu s-au sfiit sa calce in picioare Constitutia si Protocolul Coalitiei sau sa riste destabilizarea Guvernului care ar duce la o criza politica fara precedent in Romania.
Ceea ce mi se pare incredibil este pozitia vehementa a democrat-liberalilor fata de ministrul Nica a carui singura „vina” a fost aceea de pune in practica masuri prin care fraudarea alegerilor prezidentiale devine aproape imposibila. De asemenea, mi se pare de necrezut faptul ca, din cauza intereselor electorale si a disperarii presedintelui-jucator, trebuie sa sufere ministrii social-democrati care, asa cum am vazut cu totii, incearca sa-si faca treaba intr-un guvern in care partenerii lor, in loc sa-i ajute, le pun bete in roate. Nu este posibil ca acesti oameni, persoane responsabile, cu pregatire solida si o calitate morala incontestabila sa devina carpa de sters pe jos a unui presedinte disperat ca a ramas fara electorat.
Ma bucur, insa pentru un singur lucru. Ma bucur pentru ca, tot ieri, am asistat, in cadrul sedintelor PSD la momente de solidaritate fata de un ministru si fata de un coleg, momente care m-au facut sa inteleg ca ma aflu printre oameni cu o coloana vertebrala dreapta care inteleg ca nici puterea banului si nici aceea a pumnului nu pot face cat o decizie inteleapta bazata pe colegialitate si sprijin politic.

Promisiuni respectate: proiectul celor 25.000 de euro

Va spun sincer ca nu stiu ce sa mai cred despre felul in care unii politicieni din România se raporteaza la problemele celor pe care ii conduc. Zilele trecute am avut neplacuta surpriza de a-l vedea pe Vasile Blaga, un lider politic marcant in Romania, cum il face “mincinos” pe Mircea Geoana, partenerul sau de guvernare intr-o emisiune televizata. Motivul apelativului era proiectul prezentat de presedintele Geoana privind sustinerea pe care o vor primi tinerii care aleg sa se intoarca din strainatate si sa inceapa o afacere in mediul rural. Programul presupune o colaborare cu institutiile europene pentru acordarea unei subventii de 25.000 de euro si o reducere a taxelor de pana la 60%.
Ca tanar, am salutat inca de la inceput acest proiect. Mai mult, pentru ca am crezut in realizarea si importanta lui, m-am implicat prin popularizarea pe care am facut-o in randul tinerilor romani din diaspora pe care i-am intalnit in calatoriile de lucru. Nu mica mi-a fost bucuria cand, dupa numai cateva luni, evaluarea rezultatelor arata ca 680 de familii au beneficiat deja de aceste fonduri, lucru dovedit de dosarele care se afla la Ministerul Agriculturii.
Aceasta bucurie mi-a fost, insa umbrita de indignarea fata de aceia care nu stiu sa aprecieze o promisiune respectata. In ceea ce ma priveste, consider ca o masura buna ar trebui apreciata sau, cel putin, n-ar trebui denigrata.

NOTA: Detalii privind inscrierea in acest program se afla pe http://www.madr.ro

Octav Cozmanca nu mai e cu noi

Autosuspendarea si, mai apoi excluderea lui Octav Cozmanca din PSD a insemnat pentru multi dintre noi o veste uluitoare. Declaratia prin care domnul Octav Cozmanca isi renega partidul pe care l-a cladit alaturi de lideri marcanti ai stangii romanesti m-a facut sa ma intreb daca mai putem avea repere in aceste vremuri. Octav Cozmanca, de altfel un profesionist extraordinar, a reusit sa uimeasca prin felul in care a lovit, chiar in pragul campaniei prezidentiale, in partidul pentru care era unul dintre parintii fondatori si in colegii care i-au fost alaturi timp de atatia ani.
Desi sunt recent intrata in politica, am inteles repede ca una dintre regulile de aur ale unei mari familii politice, asa cum este PSD, este ca totul se discuta, nemultumirile se exprima liber si solutiile se cauta in interior.
Aceasta intamplare ma intristeaza ca atat mai mult cu cat este normal ca noi, tinerii politicieni, sa ne asteptam sa gasim in seniorii partidului niste modele de necontestat. Ce ne facem, insa cand valorile si principiile fac loc unor orgolii de moment si lasa in urma un gust amar?

Marea Adunare Nationala

Imi amintesc ce povestea bunicul meu despre intrunirile Marii Adunari Nationale. Nici nu mă gândeam atunci ca voi „participa” si eu la astfel de evenimente. Iata, insa, ca acum am avut norocul sau poate nefericirea de a „participa” la „marea asumare guvernamentala” pusa la cale de presedintele „jucator”.
Premierul Boc a venit in Parlament cu un discurs de asumare a responsabilitatii Guvernului pentru legile privind salarizarea unitara in sistemul bugetar, educatia nationala si restructurarea agentiilor guvernamentale. Peste 20 dintre parlamentarii social – democraţi am ales să purtăm banderole albe în semn de protest şi să părăsim sala chiar în timpul discursului premierului Boc. Acest protest nu se va limita, cu siguranta, la purtarea unor banderole. Daca am ales sa nu ne opunem radical adoptarii urgente a fost doar pentru ca nu am vrut sa declansam o criza politica interna. Romania nu are nevoie de asa ceva, mai ales in contextul crizei economice si financiare. Romania nu are nevoie, insa nici de legi adoptate in graba intr-un exces de zel al unora dintre guvernanti. Legea salarizarii unitare şi legea educatiei nationale sunt doua proiecte vitale pentru reformarea interna a Romaniei. De aceea, consider, in continuare, ca, pentru adoptarea acestor legi, este nevoie de mult mai mult decat un discurs de doua ore. Este nevoie de o dezbatere publica in vederea revizuirii, dezbatere intemeiata pe un dialog deschis si onest cu reprezentantii societatii civile si cei ai sindicatelor.
Intr-o „alocutiune” care a durat mai bine de doua ore, Traian Basescu a facut din traditionalul mesaj de inceput de sesiune parlamentara adresat de Presedintele Romaniei Camerelor reunite ale Parlamentului o actiune de campanie electorala. Presedintele „minune” si-a insusit masuri luate de mai multe cabinete guvernamentale de-a lungul celor cinci ani de mandat. Să fi uitat oare presedintele ca mare parte dintre masurile pe care acum le vede bune au fost criticate, la vremea lor, prin ample discursuri de la tribuna Administratiei Prezidentiale?
Grevistă fiind, n-am avut ocazia sa vad ce inseamna un discurs plictisitor si fara substanta al „Conducatorului Suprem”.

P.S. Lista grevistilor social-democrati:

Nicolae Banicioiu (deputat Teleorman), Aurelia Vasile (deputat Bucuresti ), Carmen Moldovan (deputat Buzau), Oana Niculescu-Mizil (deputat Bucuresti), Cristian Rizea (deputat Braila), Mugurel Surupaceanu (deputat Gorj), Valeriu Steriu (deputat Olt), Ciuhodaru Tudor (deputat Iasi), Mircea Draghici (deputat Arges), Ghiveciu Marian (deputat Buzau), Florentin Gust (deputat Dolj), Ciprian Luca (deputat Arad), Catalin Nechifor (deputat Suceava), Eugen Nicolicea (deputat Mehedinti), Olguta Vasilescu (senator Dolj)

Sursa: Radu Nistor, jurnalist Libertatea